Taierile

Cu siguranta, multi dintre noi s-au intrebat  de ce trebuie sa executam lucrari de taiere.

Taierile arborilor si arbustilor sunt operatiuni importante si necesare.  Prin taieri se poate corecta forma coroanelor, ajutand astfel  la ramificare. Este foarte important ca taierile sa fie facute corect si la timp, deoarece de ele depind aspectul ulterior, sanatatea plantelor, abundenta infloririi precum si cantitatea de fructe pe care acestia ii pot produce- este cazul pomilor si arbustilor fructiferi.

La plantele ornamentale, prin taieri determinam indesirea tufelor si ramificarea lor si de asemenea, unora le putem da forme diverse. Tot prin taieri eliminam si partile uscate ale plantelor, ceea ce duce la aerisirea  tufelor si la improspatarea lor.

Exista plante folosite in mod special in arta topiara, precum : ligustrum (lemn cainesc), buxus(cimisir), taxus(tisa), cupressocyparis. Din ele se pot obtine forme precum: spirale, pomponi, forme cubice, conice sau cele pe care imaginatia noastra le creeaza.

Daca dorim sa cultivam pomi fructiferi este bine sa cunoastem principiile de baza ale lucrarilor de taiere si caracteristicile principale ale soiurilor. Cu ajutorul taierilor putem sa reglam etapele de crestere si sa dam o forma coroanei pomului, putem corecta starea de sanatatea acestuia si sa aducem recolta la nivel optim. Lucrarile de taiere devin mai usoare daca avem unelte potrivite si cunoastem tehnica de taiere si modul de crestere al pomului. Pomii fructiferi de dimensiuni mici au nevoie de atentie  si  ingrijire permanenta; este necesar sa le  examinam periodic starea.

Pomul la care taierile s-au aplicat corect ne va recompensa cu o recolta bogata si de calitate.

Si pomilor fructiferi li se pot face si coronamente cu forme interesante, de  tip columnar, fus simplu sau  pot fi dirijati pe spalier. Astfel, acestia se vor putea amplasa si in spatii cu dimensiuni mai restranse.

La taieri se vor folosi  unelte, cum ar fi: foarfeci, ferastrau, cutit. Acestea trebuie sa fie bine ascutite, pentru a evita ranirea pomilor. De asemenea, avem nevoie de scara, pentru a ajunge la crengile din varf. Trebuie insa sa ne asiguram ca este suficient de stabila si bine fixata pe sol.

Pregatirea terenului in vederea gazonarii

In functie de bugetul de care dispunem putem opta pentru una din cele doua variante; daca dorim ca suprafata sa fie repede acoperita de gazon vom alege covorul de gazon, iar daca avem rabdare si dorim sa-l vedem crescand sub ochii nostri, atunci vom insamanta suprafata respectiva. In vederea infiintarii unei suprafete gazonate, indiferent daca se va face insamantare sau se va monta gazon rulat, daca dorim sa avem un gazon frumos si sanatos trebuie sa urmam cativa pasi. Vom insirui cateva operatiuni de pregatire, necesare desfasurarii unei astfel de lucrari.

Etapele infiintarii de gazon prin insamantare:

  • Testarea solului
  • Mobilizarea terenului
  • Curatare de resturi vegetale
  • Nivelare usoara
  • Frezare in vederea pregatirii insamantarii
  • Nivelare
  • Tavalugire usoara
  • Insamantare
  • Incorporare seminte
  • Tavalugire
  • Udare

Etapele montarii gazonului rulat:

  • Testarea solului
  • Mobilizarea terenului
  • Curatare de resturi vegetale
  • Nivelare
  • Tavalugire usoara
  • Asternere strat de nisip de rau 1,5-2 cm si amestecarea lui cu pamant
  • Montare  rulou gazon
  • Tavalugire
  • Udare

Testul solului este necesar pentru determinarea calitatii si texturii acestuia, pentru asigurarea unui suport foarte bun necesar dezvoltarii semintelor de gazon. Se incepe cu testarea solului, pentru a determina daca acesta este nisipos sau lutos si se testeaza pH-ul acestuia pentru a vedea daca este acid sau alcalin.

Putem testa solul folosind aparatura speciala ce ne poate oferi masuratori detaliate si exacte. Daca nu dispunem de astfel de aparatura putem recurge la o metoda mai usoara, adica: se ia un borcan mai mare, cu capac. Se pune in borcan o cana de pamant, apoi borcanul se umple cu apa, se inchide ermetic si agita energic. Dupa aproximativ o ora, nisipul se va aseza pe fundul vasului si putem marca nivelul acestuia. Se mai lasa inca o ora apoi putem observa cantatitea de namol care s-a ridicat la suprafata apei. Se face si acum un semn in partea superioara a borcanului, pentru a vedea stratul de namol. Dupa cateva zile rezultatul va fi foarte clar deoarece apa va fi mai limpede si se vor putea observa sedimentele. Astfel putem determina, in functie de cantitatea de nisip sau namol, daca solul este predominant nisipos sau lutos.

PH-ul solului se poate verifica folosind un pH-metru sau hartia indicator. Daca solul este acid pH-ul acestuia  va fi <5, daca e alcalin >7,5. Valorile intermediare indica prezenta unui sol neutru. In functie de rezultat, va trebuie corectat gradul de aciditate sau alcalinitate al solului.

Prin degajarea terenului se inlatura materialele existente in sol si la suprafata acestuia.

Mobilizarea solului este necesara in vederea asigurarii prizei cu stratul vegetal; se sapa si se intoarce pamantul, se sfarma bulgării de pamant, se niveleaza si se maruntesc bine cu grebla. Apoi se grebleaza repetat toată suprafata mobilizată.

Udarea solului insamantat sau cu gazon montat este absolut obligatorie, pentru a asigura apa necesara germinarii semintelor sau pentru inradacinarea covorului de iarba.

Instructiuni de plantare

In vederea plantarii, groapa se va pregati astfel: se sapa o groapa dubla fata de diametrul balotului. Pamantul scos din groapa se amesteca cu pamant adecvat, in proportie de 50% sau dupa caz, in functie de tipul si cerintele plantelor.

Daca planta nu are ghiveci sau balot de pamant, ci doar radacinile nude (neacoperite cu pamant), acestea se tin in apa amestecata cu pamant si putin gunoi de grajd odihnit, timp de 10 minute inainte de asezarea in groapa de plantare. Cu alte cuvinte, radacinile se vor mocirli. Groapa se umple cu apa pana la refuz,  se lasa sa fie absorbita in pamant, apoi se aseaza planta, se adauga partial pamantul scos in faza de pregatire si se taseaza foarte bine;  se umple inca o data groapa cu apa, se lasa din nou sa fie absorbita, dupa care se completeaza cu pamant pana sub altoi (la pomi fructiferi) sau pana sub frunze (la arbusti).
Daca planta are balot de pamant sau este in ghiveci si trebuie transplantata in pamant, groapa se completeaza cu amestecul de pamant specific, se aseaza planta in cuibul format, se adauga pamant de jur imprejurul balotului si se impinge foarte bine cu mainile astfel incat sa nu ramana goluri de aer in interiorul substratului. Se completeaza cu pamant pana se acopera balotul, avand grija ca partea de jos a plantei care deja contine ramuri si frunze sa nu fie acoperite de acesta.
In ambele cazuri se taseaza foarte bine pamantul, apoi se uda. Planta astfel plantata, nu trebuie sa se miste la o smucire puternica (in caz contrar procedeul trebuie reluat de la inceput deoarece aceasta nu este bine fixata in groapa si exista riscul de a nu se prinde). In zilele urmatoare, se poate uda numai daca temperaturile nu ating cota de inghet la sol. Primavara si vara plantele se uda mai intens si pe durata mai lunga. In general, pentru plantele amplasate in gradina, in functie de tipul solului si cerintele plantelor, dupa plantare udarea trebuie facuta zilnic in perioadele calde si fara precipitatii. Daca anotimpul este ploios, udarea plantelor se va face in acord cu cantitatea de precipitatii/mp si temperatura mediului exterior.
La fel se procedeaza cu plantele ce urmeaza a fi plantate in ghivece, cu mentiunea ca ghivecele in care vor fi plantate trebuie sa aiba gauri de scurgere si sa fie prevazute cu farfurii. Farfuria are rolul de a mentine umiditatea necesara la radacini si de a le proteja de caldura emanata de suprafata pe care sunt asezate. De asemenea, protejeaza suprafetele impotriva murdaririi si deteriorarii. Udarea acestora se va face conform cu cerintele fiecarei plante si cu caracteristicile locului in care acestea sunt amplasate.
ATENTIE: Nu indepartati panza de pe balot, iar pentru plantele in ghivece, va rugam aveti grija ca pamantul din ghiveci sa nu se desprinda de radacini !

Importanta sistemelor de irigatie

Apa este indispensabila vietii. Asa cum oamenii au nevoie de apa tot asa au nevoie si plantele. Precipitatiile nu asigura apa suficienta astfel ca, in perioadele secetoase trebuie sa suplimentam cantitatea pentru a asigura plantelor necesarul zilnic. Cel mai bine este sa folosim apa de ploaie, pe care o putem colecta in bazine speciale subterane sau supraterane. Daca acest lucru nu este posibil, o alta varianta convenabila pentru plante este apa din fantana care, de asemenea ar trebui colectata intr-un bazin, pentru uniformizarea temperaturii.
Lucrurile s-au schimbat azi, cand in locul stropitorii si al furtunului  se pot utiliza sisteme moderne de irigatie. Acestea sunt diverse: cu aspersoare cu ridicare, cu stropire prin picurare, ascunse sub plante, cu programatoare care declanseaza udarea plantelor la momentele stabilite si cantitatea de apa necesara acestora. Udatul unei gradini de dimensiuni medii se poate realiza comod din bazinele colectoare de apa, ce pot fi asezate in diverse locuri din gradina, in asa fel incat a nu deranjeze privirile. Dupa cum am amintit mai sus, apa de ploaie este cea mai benefica plantelor, dar ne ajuta si sa economisim (astfel ea nu va fi risipita), iar costurile cu udarea se vor reduce. S-a constatat ca, in conditiile meteo caracteristice climei noastre, utilizand apa de ploaie de pe acoperisul unei case familiale, cantitatea de apa consumata pentru udarea unei gradini de dimensiuni obisnuite poate fi redusa la jumatate.
O persoana indemanatica, daca se informeaza cu privire la instalarea sistemelor de irigatie, poate instala singur un astfel de sistem pentru gradini de dimensiuni mai mici. Microaspersoarele si picuratoarele pot fi racordate usor la tevile din material plastic. Sigur ca sistemele “inteligente” de irigatie pot fi costisitoare, dar investitia va fi recuperata, avand in vedere faptul ca economisim apa. Timpul pe care il alocam udarii plantelor din gradina va fi mult redus si in acest timp ne vom putea ocupa de alte treburi importante. Plantele au si ele de castigat deoarece vor avea apa suficienta.
Cei care nu au puturi in gradina si sunt obligati sa stropeasca gazonul si plantele cu apa din retea, sunt constienti si de cheltuielile ridicate. Necesarul zilnic de apa pe suprafata de 1mp este de 10l, cantitate ce se dubleaza in zilele caniculare. Cantitatea de apa ce nu poate fi obtinuta din natura sub forma de ploaie trebuie inlocuita prin irigare. Aceste metode se vor aplica in mod echilibrat, in functie de gradul de dezoltare al plantelor. Stropirea exteriorului plantei are un rol benefic asupra frunzelor si tulpinilor, dar poate dauna florilor sau fructelor in dezvoltare (in acest caz se va avea grija de flori si fructe). La radacina plantelor apa ajunge in cantitate corespunzatoare cu ajutorul sistemelor de micro-irigatie , sub forma de picaturi, intr-un ritm echilibrat.
In lipsa unui sistem “inteligent” de irigatie, irigarea nu se va face in niciun caz cu jet puternic de apa, deoarece jetul poate lovi planta traumatizand-o; stratul superior de pamant se va transforma in noroi, iar apa se va scurge fara a ajunge la radacina. Plantele mai firave, pentru a nu fi scoase cu radacina (de jetul de apa), vor fi stropite cu apa pulverizata.
Perioada optima de irigare este dimineata devreme- cand solul nu este inca supraincalzit sau spre seara. Se va evita udarea plantelor in timpul amiezii, atat pe frunze cat si la radacini, deoarece acest lucru poate duce la oparirea plantelor. Temperatura apei de irigare va fi si ea controlata, diferentele mari de temperatura apa-sol putand duce la socuri asupra plantelor.
In lucrarea “Sisteme de irigare” aparuta la Editura Casa, gasiti informatii si sfaturi legate de irigatii si sistemele de irigat. In centrul nostru de gradinarit puteti gasi aceasta carte.

Gradina de flori anuale


Sunt vesele, sunt colorate si ne fac sa zambim. Rosii, galbene, portocalii, roz sau albastre- sunt ele, florile anuale, ce ne incanta ori de cate ori le privim. Sunt plantele ce infloresc din primavara  pana toamna tarziu, pana la venirea frigului.

Putem crea o adevarata simfonie a culorilor si simturilor, plantand in straturi  craite, begonii pitice, portulaca sau gazanii. Garofitele, daliile pitice, salvia de rondou, pufuletii mov de Ageratum, gura leului, papucul doamnei (Calceolaria), verbinele, carciumaresele (Zinnia) sunt tot atatea flori anuale  pe care le putem gasi in pietele de flori sau in centrele de gradinarit.

Le putem planta in vase de diverse marimi,in ghivece suspendate, in gradina- in grupuri si platbande sau putem realiza mozaicuri pline de culoare.

Inainte de toate insa, e bine sa ne informam in privinta conditiilor de care are nevoie fiecare planta. Unele necesita sol mai umed altele unul bine drenat. Sunt plante precum Portulaca, ce nu iubesc apa si au nevoie de un sol mai pietros si mult soare. De aici si denumirea lor de “flori de piatra”. De asemenea, unele plante sunt iubitoare de soare iar altele de umbra. Daca punem in plin soare begonia de rondou (Begonia semperflorens) sau salvia (Salvia splendens), in mod sigur acestea se vor arde de la razele soarelui, pe acestea e bine sa le amplasam la umbra sau semiumbra. Zinnia, Rudbeckia, Dahlia, Gazania, carciumaresele, garofitele, craitele(Tagetes patula) iubesc  soarele, de aceea le vom putea planta in coltul insorit al gradinii. Daca dorim ca spatiile dintre plante sa nu fie mari va trebui sa le plantam la distanta mai mica una de cealalta astfel si astfel, imaginea  pe care o vom crea va fi mult mai compacta. Se recomanda indepartarea inflorescentelor ofilite sau trecute, pentru ca planta sa infloreasca  in continuare, sa se ramifice si sa nu produca prea devreme seminte. Udatul regulat, adaptat necesitatilor  plantelor, constituie o sarcina foarte importanta de ingrijire. Plantele pot asimila substantele nutritive doar daca au suficienta apa. Daca solul este arid, datorita strategiilor de supravietuire a speciei, plantele vor trece imediat la formarea semintelor, lucru pe care trebuie sa-l evitam in straturile de flori. Plantele inalte precum Cleoma,  Cosmos, Digitalis sau Nicotiana necesita tutori pentru fixare mai buna.

Atunci cand ploile dureaza timp mai indelungat sau daca soarele  apare in timpul ploii, plantele vor suferi deoarece ele  se pot arde sau deteriora. De asemenea dupa o perioada ploioasa ne putem astepta la aparitia daunatorilor. Astfel, va trebui sa stropim contra daunatorilor, insa substantele dauneaza de cele mai multe ori inflorescentelor. Cateodata e bine sa indepartam planta bolnava, pentru a salva  plantele din vecinatate.

In cosuri suspendate se regasesc petunii, sulfine, begonii, muscate, verbine sau amestecuri de diverse alte plante curgatoare pe care le putem atarna deasupra teraselor sau la partea superioara a pergolelor. Le vom amplasa la soare- muscatele si portulacul curgator,  la semiumbra- petuniile, begoniile si verbinele si le vom acorda atentia necesara deoarece au nevoie in mod constant si repetat de ingrasamant si trebuie sa le supraveghem foarte bine umiditatea. Umiditatea in exces poate duce la putrezirea plantelor, iar lipsa apei va duce la ofilirea  lor. Se recomanda sa scufundam cosurile cu plante intr-o galeata sau intr-un vas cu apa si sa le lasam pana cand pamantul din ghiveci se va hidrata suficient.

Fertilizarea este un alt aspect foarte important; muscatele si petuniile necesita fertilizari mai dese fata de alte flori anuale sau cantitate dubla de ingrasamant.

Daca vom sti sa le ingrijim si le vom acorda toata atentia pe care o merita, plantele ne vor rasplati din plin. Singurul regret il vom avea atunci cand, tarziu in toamna va trebui sa ne luam ramas bun de la ele.

Ingrijiri de vara in gradina

Vara este anotimpul cel mai cald, de aceea trebuie acordata atentie sporita  plantelor ce nu iubesc seceta precum si gazonului. De asemenea, se pot separa  si inmulti anumite tufe cu flori, astfel ca anul urmator sa obtinem mai multe plante. Se pot face anumite toaletari ale tufelor, pentru ramificarea lor sau pentru indepartarea inflorescentelor ofilite.

In cazul florilor anuale indepartati lastarii ofiliti pentru ca plantele sa faca boboci noi. In felul acesta tufa va ramane compacta si nu va risipi energie pentru formarea semintelor.

Gazonul nu trebuie tuns prea scurt deoarece se poate arde in cazul in care temperaturile sunt foarte ridicate si soarele e foarte puternic. Acesta trebuie udat zilnic pentru a preveni deshidratarea lui, in cazul in care nu ploua sau nu se anunta ploi. Atentie insa, in locurile umbroase sau din cauza apei in exces, poate aparea muschiul.

Se pot tunde gardurile vii, iar in timpul scurtarii indepartati si frunzele deteriorate. Luna august este o luna buna pentru a da inca o data forma gardului.  Indepartarea regulata a varfurilor lastarilor va duce la obtinerea unei forme stufoase.

Pe cat de frumoasa este vara, pe atat de extremista poate fi ea. Furtunile puternice pot indoi sau rupe plantele, de aceea trebuie sa fixati de balustrade, tutori sau pergola plantele inalte sau instabile.

In luna august se pot inmulti tufele de hortensia. Alegeti un lastar puternic, fara flori, care inca nu s-a lemnificat si  care are  pana la 2-3 perechi de frunze; taiati imediat sub un nod. Perechea inferioara de frunze se indeparteaza, iar varful se scurteaza sub un nod. Frunzele mari trebuie taiate in jumatate pentru a micsora pierderea de apa a butasului. Butasii se infig apoi la cativa centimetri in pamant, in ghiveci sau vaze, apoi se aseaza intr-o sera, sub o folie transparenta sau in camera, intr-un loc luminos, nu prea insorit. Dupa 2-3 saptamani, daca butasii au facut radacini, ei pot fi transplantati si asezati afara.

De asemenea se pot separa bujorii. Dezgropati bujorul din pamant si separati tufa cu ajutorul unei spatule ascutite. Dupa aceea amplasati plantele in pamant, la suprafata.

E bine sa acordati o atentie sporita udarii plantelor din  gradina dvs. In zilele toride de vara este necesar sa udati  bine, dimineata si seara, astfel incat pamantul sa se umezeasca in adancime. In felul acesta, plantele suporta mai bine uscaciunea. Daca udati putin, radacinile se formeaza si se inmultesc in stratul superficial al pamantului, iar plantele vor fi mai sensibile la uscaciune. Sunt necesari cca. 10 litri de apa pe metru patrat pentru a umezi pamantul pana la 10cm adancime. Aceasta cantitate de apa este suficienta pentru iarba. La straturile de flori sunt necesari 20 litri de apa pe metrul patrat, astfel se umezeste solul pana la 20cm adancime. Irigati in asa fel incat pamantul sa nu se transforme in noroi. Daca solul este nisipos, faceti un mic zid de pamant in jurul plantei pentru ca apa sa ajunga in zona radacinilor.

Straturile de scoarta de copac macinata micsoreaza considerabil pierderea de apa a plantei si ajuta la inmagazinarea apei in sol. Mranita (compostul) inmagazineaza apa. Solurile nisipoase trebuie imbogatite anual cu compost maturat. Partile de humus inmagazineaza apa si fac ca plantele sa suporte mai bine perioadele secetoase.

Suporturile suspendate la inaltime se uda mai greu. In loc sa folositi mereu o scara, puteti apela la dispozitive de irigat. Alternativa ar fi sa nu prindeti suporturile de flori in carlige ferme ci cu un sistem de scripeti si sfori; daca trageti de un capat al sforii sau chiar de suportul suspendat, el poata fi miscat in sus sau in jos. Un alt aspect: sub suporturile coborate puteti aseza galeti in care picura apa in exces, pentru a putea fi refolosita. Dupa ce apa s-a scurs, puteti ridica suporturile. In felul acesta, pardoseala ramane curata.

Ingrijirea gradinii in perioada de toamna

In prima parte a lunii septembrie

- tundeti scurt gazonul (5 cm), observati existenta golurilor si umpleti-le cu amestec de pamant cu seminte, tasati si udati repetat. Pana la venirea iernii este timp suficient pentru ca semintele sa germineze si sa rasara. Astfel in primavara anului urmator aveti sansa de a avea un gazon uniform.

- fertilizati gradina si gazonul cu ingrasamant special, care-l va pregati pentru venirea sezonului rece. Nu uitati ca pana la venirea iernii plantele trebuie sa fie bine aprovizionate cu apa si nutrienti pentru a traversa cu bine aceasta perioada si pentru a face fata efortului de a intra in vegetatie primavara.

- tundeti gardurile vii si tufele de arbusti care au inflorit la sfarsitul verii,

- indepartati florile si frunzele  uscate sau bolnave din tufele de trandafiri si rondourile de flori pentru a stimula un  nou val de inflorire si pentru a evita raspandirea si inmultirea bolilor si daunatorilor.

In septembrie-octombrie

- tundeti gazonul la un nivel mediu cand acesta are 10-12 cm inaltime (astfel evitati ca acesta sa intre foarte scurt in iarna si primavara sa-si revina foarte greu dupa inghetul iernii),

- pregatiti terenul pentru eventualele straturi de primavara, ocazie cu care puteti replanta unele plante si flori carora in anul acesta nu s-au dezvoltat bine in locul unde au fost. Cu aceasta ocazie puteti curati si inmulti plante perene care sau dezvoltat prea mult peste vara.

- plantati flori de sezon pentru a infrumuseta gradina: crizanteme, tufanele, panselute, bellis perenis, etc.,

- strangeti periodic frunzele uscate care cad in gradina odata cu venirea toamnei, altfel vantul  le poate strange in gramezi care sufoca gazonul sau florile,

- transportati in interior plantele sensibile la ger (flori de apartament) care peste vara au stat in gradina, ocazie cu care le puteti curata si schimba pamantul sau ghiveciul.

In octombrie-noiembrie

- musuroiti trandafirii strangand pamantul in jurul acestora pe o inaltime de 30 cm. Trandafirii altoiti in coroana trebuie protejati in zona sensibila a altoirii prin infasurarea acesteia in paie sau frunze cu ajutorul unei panze de sac.

- protejati plantele sensibile la ger (lavanda, rhododendron, tarhon, clematis, etc.) acoperind tufele cu paie, frunze, panza de sac si folie de polietilena,

- strangeti resturile florilor si plantelor anuale ramase in straturile de flori dupa caderea brumei,

- plantati bulbi de narcise, lalele, branduse pentru a va asigura un frumos decor de primavara,

- greblati energic gazonul pentru a afana solul,

- protejati ranile ramase in urma taierilor de corectie de la arbori si arbusti pentru a evita expunerea acestora la inghet in  primavara acestea vor fi porti pentru boli si daunatori,

- goliti instalatiile de irigatie, pentru ca acestea sa nu inghete peste iarna.

Ingrijirea gradinii in perioada de primavara

Odata cu venirea primaverii, cand natura se trezeste la viata, trebuie sa ne mobilizam si sa ne pregatim pentru  executarea lucrarilor specifice, daca dorim ca gradina sa arate frumos si sa fie curata.

Se vor verifica unelte de gradinarit.  Profitati de vremea caldă şi verifică funcţionalitatea uneltelor de grădinărit atât a celor manuale cât şi a celor cu motor electric sau benzină.

Sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie este perioada propice pentru plantarea arborilor şi arbuştilor  cu rădăcină nudă. Tot în această perioadă puteţi  transplanta plantele  a căror amplasare nu este potrivită.

În cazul în care nu aţi mobilizat solul în toamnă (săpat si întors pământul) această lucrare se poate efectua şi primăvara, după care solul se mărunţeşte şi se formează straturile in care va veti planta legume.

Şfârşitul lunii februarie şi începutul  lunii martie este perioada optima pentru a efectua tăieri la pomii fructiferi şi arborii decorativi.  Cu această ocazie se îndepărtează în primul rând crengile bolnave si uscate, precum şi cele care încarcă prea mult coroana. Creşterile anuale se scurtează cu cca. 20-30% din lungimea lor. Tăierile se fac fără ciot, oblic, la 1 lăstar sau la 1 mugure şi cele mai mari trebuie protejate cu ceară  speciala pentru plante (se poate procura de la magazinele cu produse fitosanitare). Se va reduce cel mult 20-30% din dimensiunea coroanei, urmărindu-se  obţinerea  unei coroane aerisite.

La fel ca in cazul arborilor, din arbuştii foioşi se scot cu foarfeca crengile bătrâne, bolnave, rupte, degarnisite, lăstarii alungiţi sau debili. Pentru a reda  tufei  forma dorită, cu ajutorul unei foarfeci de gard viu se scurtează uniform restul  lăstarilor. Aceste tăieri sunt specifice tufelor de arbuşti ce înfloresc  vara.

Se evită tăierile de formare la arbuştii care înfloresc primăvara devreme, deoarece aceştia vor rămâne fără ramurile ce urmează să înflorească, lucrarea fiind amânată după perioada de înflorire.

Ierburile se scurtează la doua treimi din înălţimea lor, fără a atinge  lăstarii nou crescuţi .

Tufele perene cu flori (levănţică, nalbă, coada şoricelului, etc.) se scurtează la 1 palmă deasupra solului.

Primăvara, înainte de a intra în vegetaţie se scot din gardul viu crengile rupte şi bătrâne (cu foarfeca de vie), apoi acesta se poate scutura de frunzele uscate şi se tunde riguros cu foarfeca de gard viu, pentru a-i reda forma. Dacă plantaţi gard viu, tundeţi-l imediat dupa plantare la jumătatea lăstarilor, pentru a stimula ramificarea. Gardurile vii de conifere şi arbuştii coniferi se taie la debutul primăverii şi încă o dată în iunie.

La trandafiri, odată cu desfacerea muşuroiului de pamant, tufele se scurtează în funcţie de vârsta şi vigoarea soiului, astfel ca pe fiecare tulpină să rămână 2-10 muguri. În principiu se taie începând cu 1/3 până la 2/3 din  lungimea mugurilor, deasupra lor, oblic.

Curăţenia în grădină

Cu o greblă adunaţi crengile, frunzele uscate, buruienile, toate resturile vegetale, ocazie cu care greblaţi energic gazonul utilizând o greblă cu dinţii mai mari sau aerisitorul de gazon. Se curăţă iazurile, pietrişul decorativ, se pun in funcţiune fântânile arteziene, se scot de la adăpost statuetele ornamentale pentru grădină.

Incepand cu luna martie, se poate deja fertiliza gazonul. Urmati insa cu strictete instructiunile de pe ambalajul fertilizantului. Arborii, coniferele, arbuştii, tufele perene de flori pot fi fertilizate cu un îngrăşământ complex cu descompunere lentă.

Puteti completa  golurile din gazon cu  amestec de pământ cu seminţe sau utilizând role.

În cazul în carea aveţi un sistem de irigaţie, acesta trebuie verificat şi pus în funcţiune în luna aprilie, în funcţie de starea vremii. Plantele tinere sau cele plantate de curând trebuie udate cu mai multă atenţie sau regularitate faţă de cele mature. Dacă în perioada de caniculă este necesar udatul zilnic, primăvara, o stropire la câteva zile va fi suficientă.

Nu uitaţi, numărul de udări şi cantitatea de apă depind de mărimea plantei, temperatură, precipitaţii, tipul de sol, expunerea acesteia, etc.!!!